În prima vineri după Sfintele Paști, în Săptămâna Luminată, Biserica Ortodoxă a rânduit prăznuirea Izvorului Tămăduirii, sărbătoare închinată Maicii Domnului menită a sublinia rolul avut de Fecioara Maria în lucrarea de mântuire a neamului omenesc.
La Biserica „Precista” din Bacău în Vinerea Luminată a Izvorului Tămăduirii, 10 Mai, 2024 s-a oficiat slujba Utreniei, urmată de Sf. Liturghie.
În cuvântul de învățătură pr. paroh Mihail Tomozei a subliniat cele două laturi ale sărbătorii, teologică și istorică, explicând și semnificația icoanei „Izorului Tămăduirii”.
După oficierea Sfintei Liturghii s-a ieșit în procesiune, în curtea bisericii, unde, întregul sobor al părinților slujitori, au oficiat slujba Agheasmei Mici, după rânduiala din Săptămâna Luminată.
La final, credincioşii prezenţi au luat apă sfinţită petru folosul duhovnicesc al lor şi al celor apropiaţi.
Sărbătoarea datează din secolul al V-lea, amintind de o minune petrecută în apropierea Constantinopolului. Maica Domnului i-a descoperit împăratului Leon cel Mare (457-474), un izvor cu apă vindecătoare. Astfel, pe când încă nu era în demnitatea împărătească, plimbându-se printr-o pădure din apropierea Constantinopolului, a dat peste un orb rătăcit şi l-a luat de mână ca să-l călăuzească. Orbul fiind cuprins de sete, l-a rugat pe Leon să-i dea apă. Negăsind nicăieri apă, Maica Domnului i-a descoperit împăratului Leon un izvor şi l-a îndemnat să spele ochii bătrânului cu apă, care s-a vindecat de boala sa. Ajungând împărat, Leon a zidit lângă acel izvor o biserică. De-a lungul timpului în acea biserică au avut loc numeroase minuni. În această zi, în toate bisericile şi mănăstirile, după Sfânta Liturghie, se săvârşeşte slujba de sfinţire a apei – Agheasma Mică.
Istoria sărbătorii Izvorului Tămăduirii ne descoperă că harul vindecător al Domnului Hristos Cel răstignit și înviat se revarsă în Biserică, în Sfintele Taine și rugăciuni, în mod deosebit prin mijlocirea, milostivirea și rugăciunile Maicii Domnului.
