Duminică 18 Mai, 2025, cu binecuvântarea IPS Ioachim, Arhiepiscopul Romanului și Bacăului a avut loc la ceas de seară, după slujba vecerniei, la Biserica „Precista” din Bacău conferința „Episcopul Melchisedec Ștefănescu și Autocefalia Bisericii Ortodoxe Române”.
Cei doi invitați care au prezentat personalitatea marelui ierarh omagiat, au fost dl. muzeograf dr. Marius Alexandru Istina, și pr. dr. Florin Țuscanu, reușind fiecare să capteze prin frumoasa prezentare și prin multele mărturii inedite, pe cei prezenți.
În prima parte dl. Marius Al. Istina a făcut o trecere în revistă a celor mai importente realizări ale Episcopului Melchisedec, amintind credincioșilor că a fost un om providențial:
„Într-o perioadă zbuciumată a istoriei, s-a remarcat atât pe plan cultural cât și administrativ-bisericesc. Bogdan Petricescu Hasdeu îl numește pe Melchisedec Ștefănescu „băbatul cel mai cu știință printre prelații contamporani” și de-a lungul vieții a conceput și publicat nenumărate opere de mare valoare. El a alcătuit pentru seminariile teologice mai multe manuale, a cercetat documente privitoare la istoria Bisericii și a țării, a tradus din limbile germană, greacă și slavonă cărți de slujbă, a scris o mulțime de studii, predici, discursuri și memorii și a fost ales pentru meritele sale în 1870 membru al Academiei Române.”
În partea a doua a conferinței, părintele dr. Florin Țuscanu a vorbit despre dobândirea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, care s-a realizat și datorită meritelor deosebite pe care le-a avut Episcopul Melchisedec:
„Reformele lui Cuza, în special secularizarea averilor mănăstirești și Legea organică care prevedea autocefalia Bisericii Române, au provocat unele disensiuni în relația cu Patriarhia ecumenică, care s-au agravat mai mult în 1882, când s-a sfințit pentru prima dată la noi Sfântul Mir, aceasta fiind o prerogativă a unei Biserici autocefale.
Patriarhul ecumenic Ioachim al III-lea (1878-1884) adresează o scrisoare plină de mustrări Sinodului din România, iar acesta a delegat pe cărturarul episcop Melchisedec Ștefănescu pentru a întocmi răspunsul, care a fost întemeiat pe următoarele considerente:
- a arătat că învățătura creștină a pătruns pe teritoriul țării noastre înainte de a exista Constantinopolul
- a menționat ajutoarele acordate de români de-a lungul istoriei
- și a amintit atitudinea Patriarhiei Ecumenice față de Biserica noastră, în lupta de afirmare și de renaștere națională.
Acest răspuns al episcopului cărturar a deschis calea spre recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, ceea ce s-a întâmplat la 25 aprilie 1885, sub patriarhul Ioachim a IV-lea (1884-1886), care a primit o nouă scrisoare formulată tot de marele Episcop Melchisedec.”
Părintele profesor Florin Țuscanu a trecut în revistă și alte aspecte inedite legate de tema conferinței și a prezentat din arhiva personală și câteva obiecte și lucrări, care au aparținut ierarhului omagiat.
La finalul conferinței Pr. Paroh Mihail Tomozei a mulțumit invitaților, care prin profunzimea și diversitatea informațiilor expuse au adus o mai bună înțelegere asupra personalității Episcopului Melchisedec Ștefănescu, cel care a trecut la cele veșnice în urmă cu 133 de ani.
Pr. Mihail Tomozei
